Metabolică

metabolic.jpg

Mi-am lăsat iluziile să doarmă,
Speranțele demult m-au părăsit,
Tristețea mă cuprinde-n astă toamnă,
Iar disperarea se apucă de iubit.

Viața decepționată, în cădere,
Încredere în salturi salvatoare,
Atrofiat și fără de putere,
Minte putrezită de sudoare.

Metabolismul ce încă-mi funcționează,
Cum se întâmplă? E mister!
Structura-ncet se dezmembrează
Și ADN-ul chiar că are fler.

Accept la ceea ce-s supus
Și chiar imaginea de “poamă”,
Eu sunt efectul celora de sus,
Tu nu ai nici o vină, toamnă.

by Jimmy Matei

Comentarii Facebook:

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top
Close