Noaptea se topește peste gene,
Picurând văpăi în amintiri;
Luna solitară nu se teme
De-atâtea stele în sclipiri!
Și prin benza nopții, căutând privirea,
Caldă mângâiere, ochi lăcrimând,
Buze amorțite, dulci cum este mierea,
Vorbe de iubire, aruncate-n vânt.
Mâinile întinse, cerându-și iertare,
Inima se zbate, alergând nebună
Și privesc în gol depărtat în zare
Și pentru puțin, lumea-mi pare bună…
Strigăt de durere cu ecouri sparte,
Lacrimi de iubire peste ochii reci,
Puterea divină astăzi ne desparte,
Iubire pierdută îmi vei fi pe veci!
by Jimmy Matei
Comentarii Facebook:
